Madalina Balan

Credințele, valorile se transmit din familie și devin adânc înrădăcinate în noi, transformându-se în lentilele prin care privim lumea, ce este „bine”, „dezirabil” sau „indezirabil”, ce apreciem și ce respingem, ce recompensăm și ce sancționăm.

Cultura organizațională a unei companii este dată de cultura celor de la vârful organizației. Așa cum demonstrează cercetările lui Rob Kaizer și Robert Hogan, personalitatea liderilor creează climatul cultural și influențează performanța organizațională. Un lider disfuncțional cu o nevoie puternică de putere ar putea deraia organizația sau ar putea folosi resursele în scop personal.

Proiectarea unui process de evaluare valid si corect in selectie nu este un lucru simplu, desi asa pare la prima vedere. Trebuie luati in considerare numerosi factori, insa cei mai importanti sunt:

• modul cum resimte candidatul interactiunea cu procesul de selectie propus de companie si
• validitatea predictiva a metodelor de evaluare utilizate

Deși se poate observa o revenire pe piața muncii, se pare că totuși criza economică încă mai creează probleme departamentelor de resurse umane. Conform Boomers and Retirement, celor din generația Baby Boomers (generaţia anilor 1946-1964, născută în perioada de după Al Doilea Război Mondial, o perioadă de creştere economică în multe ţări, cu o rată a natalităţii ridicată) le lipsește o jumătate de milion de dolari SUA în fondurile de economii de pensii, ceea ce îi determină pe mulți să rămână în câmpul muncii cu mult peste vârsta de 65 de ani. Un sondaj al Associated Press arată că 1 din 4 persoane din generația Baby Boomers declară că nu s-ar pensiona niciodată.

Războiul talentelor continuă indiferent de trendurile pieţei, de raportul de forţe dintre cererea şi oferta în piaţa forţei de muncă. Deşi există un număr mare de specialişti, profesionişti, manageri în piaţă, organizaţiile se lupta încă acerb pentru cel mai de preţ atu: talentul.

Ce putem face pentru a asigura o cultură bazată pe atragerea, dezvoltarea, retenţia şi promovarea talentelor în organizaţie? De unde începe această cultură?

Are Romanian leadership derailers different from others?

In 2012, we conducted a survey on + 350 people, working adults, from various industries and various levels in organizational hierarchy which aimed to discover what make a bad boss. The survey was also deployed in other countries within Hogan network (from US, Western Europe and Asia) Researchers within HART Consulting used closed questions to investigate this issue and discovered several interesting aspects: first, Romanian leadership flaws are quite similar with what was discovered in other countries. Second, there are some common personal characteristics that predict toxic leadership and in the same time are the very catalysts for ascending the corporate ladder.

In ultima perioada, intalnim o abundenta de articole care se concentraza in general pe doua categorii demografice, femeile si tinerii (generatia Y), si care incearca sa explice diferentele in procesul de invatare si dezvoltare. Ideea principala care reiese din aceste articole este ca, daca organizatiile ar intelege cum sa dezvolte mai bine femeile si tinerii, ar rezolva printr-un efect de domino si problemele legate de omogenitatea echipelor de leadership si retentia angajatilor cu potential inalt. Cu toate ca aceste studii/articole aduc o perspectiva valoroasa despre nevoile unice ale acestor doua categorii demografice, pierd din pacate din vedere caracteristicile individuale care ar trebui examinate inainte de investitia in orice efort de dezvoltare.

Liderii cresc oameni, iar oamenii cresc afaceri. Cum arata, insa, acesti lideri? Cum reusesc ei sa creasca oameni, sa-i motiveze, sa-i pastreze in companie pentru perioade lungi de timp si, indirect, sa aiba un impact pozitiv in rezultatele financiare ale organizatiei? Mai mult, cum ii putem identifica?

Cercetatorii de la Hogan Assessments cred ca pentru a imbunatati calitatea leadershipului, companiile ar trebui sa angajeze si sa promoveze manageri care poseda sase caracteristici esentiale pe care oamenii le cauta la un lider: integritate, viziune, tenacitate, competente, discernamant, modestie.

Discuţiile şi dezbaterile despre diferenţele dintre generaţii, despre cum ar trebui să abordăm generaţia Y în context organizaţional sau despre cum asigurăm o colaborare armonioasă între cele 3 generaţii prezente în momentul de faţă pe piaţa muncii (baby-bomers, generaţia X, generaţia Y) sunt tot mai prezente atât la nivel internaţional, dar şi în România.

Experţii estimează că în 2020, piaţa forţei de muncă va fi în proporţie de 40% acoperită de tinerii născuţii între anii 1980 şi 2000.

Chiar dacă au fost criticaţi ca fiind leneşi şi cred că li se cuvine totul, reprezentanţii generaţiei Y sunt angajaţii printre cei mai educaţi, foarte diverşi din punct de vedere etnic şi cultural şi cu o bună formare tehnologică care au pătruns pe piaţa muncii. Însă pentru a avea succes pe plan profesional este nevoie de un pic mai mult decât de educaţie şi de experienţă.

De mai bine de un secol, cercetatorii in psihologie aplicata subliniaza faptul ca personalitatea determina comportamentul uman.

Folosirea instrumentelor psihometrice valide ajuta la predictia performantei la locul de munca, inclusiv in ceea ce priveste performanta manageriala.

In scopul masurarii potentialului de leadership, caracteristicile de personalitate pot fi grupate in doua categorii:

• caracteristici normale si
• caracteristici exagerate, deraiante.

Trasaturile de personalitate „luminoase” reprezinta trasaturi pe care ceilalti le vad la noi atunci cand suntem in momentele noastre de control social (de exemplu, modul in care ne comportam la un interviu, cum ne comportam cu clientii, cu sefii, cu un strain etc.). Caracteristicile de personalitate „luminoase” prezic potentialul individual de a ne intelege cu cei din jur si de a avansa in cariera si in organizatii.

Ce mai este important in corporatiile zilelor noastre? Ce mai este prioritar pe agenda oamenilor care compun organizatiile si ce mai este cap de lista pe agenda liderilor? Este „talentul” o notiune supra-licitata sau o notiune care isi are sensul acum, poate mai mult ca niciodata?

A devenit un cliseu deja, dar si o realitate testata cu varf si indesat, faptul ca o organizatie nu poate evolua fara capitalul cel mai de pret: oamenii. Mai ales fara oamenii cheie. Orice companie care doreste sa atinga performanta trebuie sa se uite din ce in ce mai atent la cum isi selecteaza oamenii, cum ii dezvolta, in cine investeste cu prioritate, pe cine retine si promoveaza, pe cine si recompenseaza etc.