Epoca liderilor carismatici a apus. Companiile au nevoie de lideri modeşti.

„A venit vremea să spu­­nem adio pe­rioa­dei de leader­ship caris­matic. Caris­ma şi narcisis­mul unui lider distrug motivaţia angajaţilor, iar acest lucru se reflectă negativ în rezultatele financiare ale companiilor. În schimb, studiile arată că liderii modeşti, care se ocupă de dezvoltarea echipelor şi care au o atitudine prin care arată că depun eforturi în fiecare zi pentru a-şi merita jobul sunt cei care au cele mai bune rezultate şi cei mai motivaţi angajaţi“, a spus Robert Hogan, 82 de ani, un influent psiholog american, cunoscut pentru că a creat instrumente de evaluare a personalităţii angajaţilor folosite de companii pentru a recruta şi a promova angajaţii potriviţi. El a fost prezent la Bucureşti, în cadrul unui eveniment organizat firma de consultanţă în resurse umane Hart Consulting, care a adus pe piaţa locală instrumentele Hogan Assesments.

Hogan a explicat că profilul liderului carismatic-narcisist a luat naştere în anii ’70 în SUA, când investitorii căutau lideri care să genereze profituri mai mari, iar astfel s-a dezvoltat metoda de recompensare a managerilor de top în funcţie de rezultatele financiare ale organizaţiilor.

„Companiile au început să angajeze astfel CEO care garantau rezultate mai bune pentru companie, iar pentru asta au recrutat narcisişti, care mereu au promis acest lucru, pentru că se consideră grozavi. De atunci, acest profil al liderului carismatic şi narcisist a fost la mare căutare. Când a pornit această tendinţă, practic rolul CEO-ului din companiile listate era mai mult unul de socializare, el trebuia să menţină o relaţie bună cu membrii boardului, să meargă la băut sau la golf cu ei“.

Dacă în urmă cu patru-cinci decenii un CEO din SUA câştiga, în medie, de 3-4 ori mai mult decât un angajat, ca urmare a politicii de recom­pensare a managementului în corelaţie cu rezultatele financiare ale companiei s-a ajuns ca, în prezent, un CEO să câştige de până la 350-400 de ori mai mult decât un angajat. Iar folosirea excesivă a leadershipului „carismatic“ a continuat să producă efecte negative.

Hogan a mai explicat că atunci când a prezentat, în 2002, rezultatele unui studiu care a arătat că un procent cuprins între 65% şi 75% dintre mana­ge­rii din companiile din SUA sunt incom­­petenţi, lumea a fost şocată. Re­zultatele studiului mai arătau că o pon­dere covârşitoare a angajaţilor au de­clarat că cea mai stresantă parte a vieţii lor este interacţiunea cu mana­ge­rul direct, iar mulţi dintre aceştia ar fi fost dispuşi chiar să accepte o scădere sala­rială dacă şeful lor ar fi fost con­cediat.

„Liderii carismatici-narcisişti nu îşi vor asuma responsabilitatea pentru greşeli dacă ceva merge greşit, vor da vina pe altcineva. Totodată, ei se vor lăuda mai mult decât este necesar pentru reuşitele lor şi chiar vor căuta admiraţie pentru o idee pe care au furat-o de la altcineva. De asemenea, nu ascultă feedbackul venit din partea celorlalţi şi, drept rezultat, nu vor învăţa din experienţă“.

„Aşa că vor continua să facă în permanenţă aceleaşi greşeli pentru că nu ascultă pe nimeni şi se simt îndreptăţiţi să fie la conducere“.

Spre deosebire de liderii carismatici, liderii modeşti sunt caracterizaţi de integritate, competenţă, viziune, ambiţie şi spirit competitiv, menit să sporească performanţa organizaţiei.

„Un lider modest susţine mult echipa şi crede că trebuie să demonstreze în fiecare zi că îşi merită jobul. Totodată, el este admirat de angajaţii din subordine. Acesta se orientează spre performanţa echipei şi nu pe cea individuală şi creează o cultură a comunicării transparente, a încrederii şi a recunoaşterii meritelor“.

Articol publicat de Ziarul Financiar