Women in leadership – ce diferente sunt intre leadership-ul feminin si masculin?

“Femeile sunt mai empatice si de aceea mai bune in a conduce oameni”. „Barbatii sunt mai dominanti, mai carismatici, au mai multa forta si de aceea ei ar trebui sa se afle in varful ierarhiilor”. „Femeile trebuie sa isi asume mai mult rolul traditional de mama si sotie”. „Barbatii trebuie sa aduca bani, sa aiba un statut social mai inalt si sa ofere stabilitate in familie”.

De cate ori se iveste ocazia de a discuta despre subiectul femei versus barbati in business si mai ales despre femei si barbati aflati la conducere, am auzit asumptiile de mai sus, dar si multe altele in plus. Brusc, pare ca toata lumea devine experta si are o opinie ferma cu privire la cine ar trebui sa se afle la conducere, cu privire la rolul femeii si al barbatului in societate.

Credinte, stereotipuri personale si sociale, experiente de viata personale, povesti din cercul de prieteni, toate reprezinta sursa acestei bogatii de puncte de vedere in privinta diversitatii de gen in leadership.

Deci, cine ar trebui sa se afle la conducere?

Calitatea leadership-ului este strans legata de eficienta unei companii. Liderii competenti determina bunastarea organizatiei (profit, reputatie, fericirea angajatillor etc.), iar liderii incompetenti sunt la radacina esecului organizatiei. Leadership-ul nu este doar o moda si nici un subiect „hot” pe agenda HR-ului.

Dar cum definim leadership-ul si cum il putem masura?

Leadership-ul este abilitatea de a construi si mentine o echipa inalt performanta. Unii oameni sunt mai talentati decat altii in privinta acestei abilitati.

Multe companii definesc si masoara leadership-ul numai pe baza evaluarilor realizate de catre seful direct, punand astfel prea mult accent pe „abilitatile politice”. Abilitatile de leadership ar trebui masurate prin rezultatele echipei.

Sunt femeile-lider mai bune decat barbatii-lider?

Cu aceasta intrebare ne aflam pe terenul inepuizabil al speculatiilor si al miturilor. Unele voci din traditia trubadurilor cat si din traditia academica au identificat ca fiind eminamente masculine trasaturile care conduc la succesul unui lider.

Cercetarile din psiho-sociologia moderna si realitatea din business arata insa ca atat femeile cat si barbatii, sunt la fel de buni sau la fel de slabi ca lideri.

Exista multe exemple de lideri esuati, dar si de succes din randul femeilor, cat si al barbatilor, in mediul de afaceri si cel politic international si romanesc.

Femei si barbati in varful afacerilor 

Similaritati

Femeile-lider, ca si barbatii-lider, sunt disciplinate, responsabile, serioase, de incredere, capabile sa lucreze si sa foloseasca corect retelele sociale, deschise spre a se dezvolta si a se mentine la curent cu noutatile profesionale. Atat femeile, cat si barbatii in pozitii de management au nevoie de recunoastere, vizibilitate, succes si isi trag energia si motivatia din dorinta de a lasa in urma lor ceva de impact, de a crea o diferenta.

Diferente

Exista insa cateva diferente intre profilul liderilor femei fata de cel al barbatilor, diferente care pot explica de ce sunt in continuare mai putine femei la varf, in board-uri decat barbati, chiar si in Romania (desi stam mai bine fata de alte tari la acest capitol).

Femeile tind sa fie mai tensionate, isi fac mai multe griji, au mai putina incredere in fortele proprii, au mai mult din „Sindromul Cenusaresei”, insa sunt si mai deschise catre feedback si auto-dezvoltare. Acestea sunt mai introspective, mai putin agresive si dominante, mai colaborative, sunt mai pragmatice in privinta rezolvarii de probleme, mai orientate spre a implementa.

Femeile-lider sunt motivate sa ajute, sa isi dezvolte echipele, sa ofere suport, chiar si dincolo de binele organizatiei (se implica mai mult in proiecte de responsabilitate sociala). Se concentreaza pe a crea medii de lucru placute si sunt atente la moralul echipei. Femeile-lider cred in valorile familiale si au principii etice puternice, cred in bine si adevar si sunt atente la imaginea personala si a organizatiei pe care o reprezinta.

Barbatii-lider sunt in principal motivati de oportunitati de afaceri si de succesul financiar al companiei pe care o reprezinta. Barbatii-lider sunt mai curajosi, mai inclinati sa isi asume riscuri si valorizeaza provocarile.

Din punct de vedere al laturii comportamentale contraproductive, barbatii pot promite mai mult decat pot livra, au nevoie mai mare de adrenalina, isi pot asuma riscuri uneori prea mari, pot fi carismatici si manipulativi. Femeile-lider tind sa reactioneze in conditii de stres si presiune mai rezervat, comunicand mai putin si mai formal. Acestea devin mai precaute, evitante in privinta asumarii deciziilor riscante si mai volatile.

In loc de concluzie 

Leadership-ul nu are gen. Competenta ar trebui sa fie singurul factor care recomanda pe cineva sa ocupe un rol de conducere. Este atat de important din perspectiva organizatiilor sa definim, sa masuram si sa dezvoltam corect competentele de leadership, iar din perspectiva individuala sa cultivam auto-reflectia si constientizarea reputatiei.