Cat conteaza factorul uman in chestiunile de siguranta si sanatate in munca?
31 Ian 2013
De la inceputul epocii industriale, focusul companiilor a fost catre productivitate. Primele fabrici erau atat de preocupate de productivitate, incat problemele privind siguranta erau considerate contraproductive. Din fericire, odata cu trecerea timpului, companiile au inteles, ca accidentele au efecte atat asupra personalului cat si asupra lor. In prezent problema sigurantei angajatilor a devenit o problema cruciala pentru organizatii si este tratata cu maxima seriozitate.
Programele privind siguranta au determinat o serie de modele, care in general cuprind:
- Politici de siguranta: proceduri, autorizatii, reguli de utilizare
- Echipament privind siguranta: casti, manusi si alte instrumente pentru a lucra in siguranta
- Inginerie: sisteme/procese construite astfel incat sa evite riscul accidentelor
- Educatie: instruirea personalului privind situatiile de urgenta, comportamente in caz de accident
- Prevenire: oferirea de echipament adecvat angajatilor
La prima vedere, aceste programe privind siguranta par suficiente. „Componenta care lipseste din ecuatie este dimensiunea comportamentala a angajatilor. Chiar daca echipamentul exista si este adecvat de unde putem sti ca angajatii il vor si folosi? Chiar daca sunt stabilite reguli si proceduri bine definite de unde stim ca angajatii le vor respecta? Chiar daca angajatii au fost instruiti privind situatiile de urgenta nu exista nicio garantie ca in situatii de urgenta un angajat nu se va panica”, declara Cristi Mihai, Product Manager HART Consulting.
Cercetarile au aratat ca intre 60% si 80% din accidente se datoreaza componentei umane. Atunci ce se poate face pentru a preintampina aceasta situatie?
De peste 30 de ani, Hogan s-a dedicat predictiilor diferitelor aspecte ale performantei angajatilor. Comportamentele privind siguranta sunt un produs al personalitatii. Multe din trasaturile de personalitate au impact direct in comportamentele de siguranta. Spre exemplu, o persoana cu o constiinciozitate scazuta este probabil sa aiba dificultati in urmarea regulilor.
Avand la baza chestionarul Hogan Personality Inventory au fost identificate o serie de dimensiuni care au impact direct in siguranta angajatilor:
Complianta - Inclinatia unei persoane de a respecta regulile si politicile; persoanele cu scoruri mari vor respecta regulile organizationale si vor fi mai putin inclinate sa nu respecte autoritatile organizationale sau sa ignore regulile companiei.
Stabilitate - Tendinta unei persoane de a gestiona eficient stresul; persoanele cu scoruri mari vor manifesta incredere in competentele proprii si vor fi mai putin inclinate sa faca greseli panicandu-se in conditii de presiune.
Temperare - Abilitatea unei persoane de a ramane stabila emotional sub presiune; persoanele cu scoruri mari vor manifesta autocontrol emotional atunci cand muncesc si vor fi mai putin inclinate sa comita greseli pierzandu-si cumpatul.
Vigilenta - Tendinta unei persoane de a ramane concentrata atunci cand executa sarcini rutiniere sau repetitive; persoanele cu scoruri mari vor ramane atente atunci cand efectueaza sarcini repetitive si vor fi mai putin inclinate sa comita greseli din cauza monotoniei.
Precautie - Inclinatia unei persoane de a evita asumarea riscurilor; persoanele cu scoruri mari vor executa sarcinile cu grija si vor fi mai putin inclinate sa comita greseli asumandu-si riscuri prea mari.
Receptivitate - Tendinta unei persoane de a folosi si a fi deschisa fata de instruire; persoanele cu scoruri mari vor fi deschise catre noi oportunitati de instruire si dezvoltare si vor fi mai putin inclinate sa isi supraestimeze propriile competente.
Un exemplu concludent privind utilizarea cu succes a instrumentului Hogan este dat de numarul mai mare de accidente pentru angajatii care intra in panica. Hogan a colaborat cu o companie importanta de transport pentru a identifica factorii determinanti ai accidentelor la locul de munca. Persoanele evaluate executau sarcini in principal asociate cu incarcarea, transportul si livrarea marfurilor. Utilizand Raportul Safety, Hogan a descoperit ca angajatii care intrau in panica sub presiune (scoruri mici la scala Stabilitate) erau mai inclinati sa fie implicati in cel putin un accident major fata de persoanele care tindeau sa ramana calme in situatii de stres (scoruri mari la scala Stabilitate). Soferii cu scoruri de siguranta peste medie la toate cele sase scale au inregistrat cu 20% mai putine accidente majore fata de soferii cu scoruri sub medie. In plus, in categoria angajatilor cu o vechime in companie de peste 3 ani, persoanele cu scoruri peste medie au inregistrat cu peste 50% mai putine accidente fata de ceilalti colegi cu scoruri sub medie.
Care este insa job-ul in care problema de siguranta si securitate la munca este cea mai importanta?
„Problemele legate de siguranta sunt relevante in diferite domenii ale psihologiei ocupationale si ale psihologiei transporturilor. De exemplu, in unele locuri de munca accidentele au o frecventa scazuta, insa, cu toate acestea, efectele unui accident ar putea fi considerabile (de exemplu, intr-o centrala nucleara). In alte locuri de munca, frecventa accidentelor este mare, dar multe dintre ele au doar consecinte moderate (de exemplu, in mine). Mai mult decat atat, accidentele pot avea, de exemplu, consecinte grave pentru o singura persoana sau consecinte minore pentru mai multe persoane. Nu s-ar justifica sa declar ca siguranta si securitatea in munca sunt mai importante intr-un domeniu decat in altul”, declara Marco Vetter, Head of Psychology Department, Schuhfried International.
Mai multe detalii si studii de caz despre acest subiect puteti afla participand la Conferinta „Cultura organizationala: sanatate si securitate in munca”, organizata de HART Consulting, din 12 februarie.
Iuliana Manza, PR Specialist
HART Consulting
Un material pentru Reteaua Sociala Actionam Responsabil
