Despre teoria socio-analitica
22 Oct 2012
Teoria socio-analitica porneste de la ideile lui Charles Darwin, Sigmund Freud si George Herbert Mead pentru a explica modalitatea in care o persoana reactioneaza. Toti acesti trei autori notau ca oamenii au evoluat traind in grupuri, tocmai de aceea, elemente precum: intelegerea cu ceilalti; castigarea statutului si a puterii si intelegerea locului fiecaruia, devin elemente prioritare. In viata moderna, diferentele individuale in abilitatea de a rezolva aceste trei probleme se traduc prin diferente in succesul in cariera. Astfel, in teoria socio-analitica este vorba despre succes.
Teoria socio-analitica defineste personalitatea din doua perspective: identitatea si reputatia. Identitatea se refera la ceea ce crezi despre tine, reputatia – la ceea ce cred ceilalti. Studiile asupra identitatii au reusti sa produca de-a lungul timpului doar o serie de generalitati; in schimb, studiile asupra reputatiei au fost percepute ca foarte productive. De exemplu: modelul in 5 factori (The Five Factor Model) – o taxonomie a reputatiei – a fost perceput ca o metoda utila pentru organizarea rezultatelor studiilor asupra personalitatii. Comportamentele trecute prezic comportamentele viitoare, reputatia este un sumar al comportamentelor anterioare, deci reprezinta cea mai buna sursa pentru a prezice comportamentele viitoare.
Teoria socio-analitica centreaza cercetarea in 4 zone:
- personalitatea si performanta la locul de munca;
- personalitatea si eficienta ca lider;
- personalitatea si esecul managerial si
- personalitatea si performanta reala a unei echipe.
Performanta ocupationala, eficienta ca lider si esecul managerial pot fi prezise cu instrumente valide de personalitate. Eficienta echipei depinde de plasarea oamenilor potriviti (definiti prin personalitate) in locurile potrivite (definite prin rolul in echipa).
Teoria socio-analitica argumenteaza ca abilitatile sociale sunt cheia catre succesul in cariera, intrucat acestea translateaza identitatea in reputatie. De asemenea, teoria afirma ca feedback-ul dintr-o evaluare a personalitatii poate crea „auto-constientizarea strategica” ce permite persoanelor ambitioase sa isi maximizeze potentialul, diminuandu-si „punctele slabe”.
de Robert Hogan
Articol oferit de HART Consulting,
partener autorizat al Hogan Assessment Systems
în România şi Republica Moldova.
