Managementul si mersul pe sarma
14 Feb 2013
Paradoxurile sunt parte a vietii de zi cu zi; in fiecare zi traim situatii care ni se par absurde, parca se contrazic unele cu altele si totusi ele sunt reale. Un paradox este un “enunț contradictoriu și, în același timp, demonstrabil”. Incoerente intre diferite niveluri logice ale unuia si aceluiasi gand sau ale uneia si aceleiasi comunicari, care fac intregul sa fie sau in totala contradictie sau fara o iesire logica.
Cerinta pe un ton aspru sa “fii creativ” sau obligarea tuturor angajatilor sa participle la un curs pe tema dezvoltarii motivatiei lor sau o sedinta foarte solemna si protocolara, organizata de conducere, in care subiectul este nevoia de a delega mai mult, de a dezvolta proactivitatea si autonomia angajatilor sau un monolog de cateva ore tinut de un manager care vorbeste convingator despre importanta comunicarii si a lucrului in echipa, a colaborarii, a dialogului...
In organizatii, viata profesionala este guvernata de multe situatii paradoxale. Acestea se datoreaza unei incoerente intre forma lingvistica sau procesul de comunicare si continutul unui mesaj.
Orice manager parcurge in cariera sa situatii in care trebuie sa munceasca mai mult pentru a economisi timp, pentru a obtine o buna productivitate sau pentru a-si tine sub control angajatii si rezultatele lor.
- Pentru a tine sub control angajatii, este important sa le oferi libertate, insa aceasta libertate nu poate fi obtinuta decat prin o setarea unor limite ferme;
- Pentru a obtine o maxima productivitate, adica implicare si un mare efort din partea angajatilor, este important ca acestia sa aiba suficient timp de odihna si ragaz;
In cadrul aceleiasi organizatii, deseori cerintele angajatilor de la baza ierarhiei sunt exprimate la fel de paradoxal ca si cerintele superiorilor ierarhici.
Cerinta ferma de a avea mai multe responsabilitati, de a avea mai multa autonomie, de a se exprima liber, de a fi lasati sa aiba initiative…
Insa exact ca in cazul libertatii, al raspunderilor, al autonomiei sau al delegarii – acestea se preiau, adica nici nu se cer, nici nu se dau.
O cheie importanta in dezvoltarea unui manager consta in reconcilierea a ceea ce percepe ca aspecte opuse. Doar prin integrarea dualitatilor aflate anterior in conflict poate obtine aliniere intre ceea ce este si face. Altfel spus, in calitate de conducator ai nevoie sa veghezi la bunul mers al organizatiei sau al echipei cat si, paradoxal, “sa nu te prea bagi”.
Ce paradoxuri sunt prezente in activitatea ta?
Una dintre cele mai mari dificultati pe care managementul paradoxului o genereaza este tensiunea, intrucat pentru pastrarea echilibrului, managerul trebuie sa fie conectat la toate schimbarile care se petrec in jurul sau. Si atunci de ce sa acordam atentie acestui concept daca nu face decat sa ingreuneze activitatea? Paradoxal, cu cat esti mai conectat cu atat esti mai implicat…deci, cum poti sa te detasezi de schimbarile care se petrec in jurul tau?
Cameron si Quinn mentionau in lucrarea intitulata Paradox and Transformation, ca prin analiza paradoxurilor, managerii pot depasi viziunea simplista asupra elementelor unei organizatii, putand astfel percepe mai clar complexitatea si diversitatea pe care acestea o presupun. Pe scurt, acest concept transforma managementul intr-o activitate mult mai complexa, intr-o adevarata arta a leadership-ului. De cele mai multe ori, insa, el este respins de catre gandirea contemporana, de principiu pentru ca rezolvarea acestor paradoxuri presupune mai mult decat gandire logica, rationala, bazata pe o singura solutie pe care orice manager o poate avea.
Managementul paradoxului presupune un simt al echilibrului, bazat pe o gandire divergenta, avand ca rezolvare mai multe solutii, dar si o simtire, o prezenta in ceea ce se intampla in jur. La nivelul unei organizatii, aceasta abordare este cu mult mai eficienta, intrucat problemele sunt de asemenea de natura divergenta.
O metafora potrivita managementului paradoxurilor este aceea a unui circar care merge pe sarma cu o bara care sa Il ajute sa isi mentina echilibrul: paradoxal, echilibrul sau este mentinut prin usoara inclinare la stanga si la dreapta.
Rodica Obancea, Coaching Partner
HART Consulting
