Pot fi falsificate evaluarile de personalitate?

20 Noi 2012

De mai bine de 65 de ani evaluarile de personalitate si-au gasit locul in cadrul proceselor de selectie. Si tot de atunci a luat nastere dezbaterea privind posibilitatea ca acestea sa fie distorsionate.

In comparatie cu testele de abilitati, unde un raspuns poate fi corect sau gresit, in cazul inventarelor de personalitate trebuie ales gradul in care ni se potriveste situatia / item-ul pe care intrebarea din test o ridica. De ce nu am putea spune ca un comportament ni se potriveste mai mult decat, de fapt, o face? In astfel de situatii putem vorbi de distorsiune.

Cercetatorii au studiat intens ce anume inseamna raspunsul distorsionat. Exista doua paradigme in acest sens. Una care sustine ca acesta reprezinta o distorsionare constienta de catre participant, o tendinta dispozitionala prin care o persoana se vede intr-o lumina mai buna (self-deception) si ca scorurile nu ar trebui interpretate. A doua perspectiva sustine ca scorurile distorsionate sunt, de fapt, raspunsuri valide ale participantului, o distorsiunea intentionata a persoanei care face testul pentru a crea o impresie pozitiva asupra lui (impression management) si ca reprezinta un scor real.

Cand este cazul sa vorbim de distorsionarea evaluarile de personalitate? In primul rand, in momentul in care un grup de participanti a fost instruit sa raspunda intr-un anumit fel la un instrument de personalitate. In al doilea rand, instrumentele cu validitate de aspect foarte mare (transparente) sunt vulnerabile la falsificare (exemplu de itemi: “Sunt foarte sociabil”, ”Sunt foarte aprofundat in munca pe care o desfasor” sau mai ales “Sunt o persoana productiva”, “Nu-mi place sa pierd timpul”).

Rezumand intreaga literatura de specialitate in ceea ce priveste distorsiunea scorurilor la instrumentele psihometrice rezulta trei aspecte: (1) instrumentele de personalitate cu validitate de aspect mare (transparente) sunt vulnerabile sa fie distorsionate; (2) validitatea instrumentelor nu este afectata semnificativ de distorsiune; (3) raspunsurile dezirabile social aduc doar varianta redundanta si nu eroare, astfel incat nu afecteaza capacitatea de a prezice performanta. Daca la intrebarea “Sunt o persoana productiva” toata lumea raspunde cu “da”, capacitatea predictiva nu este afectata, itemul nediferentiind intre indivizi.

Astfel, ne putem rezuma la doua intrebari: (1) raspunsul falsificat constituie o distorsiune deliberata ceea ce invalideaza scorurile individului? si (2) raspunsul distorsionat este valid plecand de la premisa ca respondentii considera asa realitatea privind propria personalitate pe baza conceptiei despre propria persoana.

Evaluarile de personalitate Hogan pot fi falsificate?

O abordare metodologica care sa permita o investigatie riguroasa a ambelor intrebari este data de analiza comparata dintre partea luminoasa si partea intunecata a personalitatii. Ce se intampla cu persoanele care distorsioneaza in momentul in care evaluam aspecte ale personalitatii dezirabile social si cele mai putin dezirabile social?

Din analiza cumulata a Profilului de Personalitate Hogan (HPI) si Profilului de Dezvoltare Hogan (HDS) in cadrul unui studiu realizat de catre Nicole Bourdeau si Jared Lock s-au formulat o serie de ipoteze. (1) Daca raspunsul falsificat este un raspuns real distorsionat este de asteptat ca persoanele care obtin uniform scoruri mari pe HPI sa obtina uniform scoruri mici pe HDS. (2) Daca consideram falsificarea drept un raspuns real, atunci persoanele care au scoruri uniform mari pe HPI ar trebui sa aiba scoruri mari pe scale din HDS precum Bold, Mischievous si Colorful care fac referire la tendinta pozitiva a subiectului de a se vedea intr-o lumina pozitiva.

Analiza statistica s-a realizat pe un esantion format din 1.575 persoane din toate industriile din Statele Unite in contextul selectiei de personal. Toti participantii au completat HPI-ul si HDS-ul. Esantionul a fost impartit in sase grupuri in functie de nivelul de elevatie a scalelor din HPI.

In urma prelucrarii statistice a fost evidentiat faptul ca indivizii care au raspuns pe HPI intr-o maniera dezirabila au avut scoruri mai joase pe scale din HDS din cluster-ul “Moving Away” (Excitable, Skeptical, Cautious, Reserved, Leisurely). De asemenea, persoanele care au toate scorurile elevate in HPI au scoruri semnificativ mai mari la scalele din cluster-ul “Moving Against” (Bold, Mischievous, Colorful). Nu exista diferente semnificative pe scorurile la scalele Imaginative, Diligent si Dutiful din HDS pentru persoanele care au raspuns distorsionat pozitiv pe scalele din HPI.

Astfel indivizii care scoreaza elevat pe scalele din HPI nu ofera un raspuns distorsionat - fals, datorita impactului demonstrat pe scalele din HDS. Cu alte cuvinte, cei care prin scorurile obtinute incearca sa se portretizeze mai bine din punct de vedere al dezirabilitatii sociale nu obtin scoruri dezirabile social si pe HDS. Acest studiu este valoros prin demonstratia faptului ca profilele “falsificate” contin, in mod real, informatii valide si interpretabile despre cel care a completat testul.

Asadar, in contextul selectiei de personal, raspunsurile - profilele considerate distorsionate nu constituie un profil fals al respondentului, ci sunt date valide, interpretabile, reale.