Strategia, intre convergenta si divergenta
03 Iul 2012
Cel mai frecvent aud cuvantul strategie sau gandire strategica, atunci cand este vorba despre ceva foarte scump sau foarte important. Aud in mediul academic folosirea acestui cuvant, dar mai degraba teoretic, vad ca industria de consultanta foloseste acest cuvant pentru a atrage atentia liderilor - insa in mediul organizational ponderea acestei competente este redusa (in perceptia mea). Din experienta avuta in organizatii, cel mai frecvent strategia apare strans legata cu rolurile de manageri seniori, in care cineva este promovat tocmai pentru ca are o gandire strategica sau este ajutat sa plece pentru ca nu vede perspectiva de ansamblu sau nu gandeste strategic.
Etimologic, strategie vine din cuvantul grecesc strategos (deriva din 2 cuvinte: stratos - arma, ago – grecescul pentru conducere/ghidare/miscare catre) si este o abilitatea specifica unui comandant militar.
Strategia este un plan de actiuni/optiuni gandit pentru a atinge o viziune / obiectiv / scop / tel. Este imaginea de astazi asupra obiectivelor de maine. Construiesti o strategie pentru a reusi (sau a te pregati sa reusesti) sa obtii o pozitie, un avantaj in fata unui concurent sau pentru a avea cea mai buna posibilitate de a folosi oportunitatile care apar. Strategia este despre reusita. Cum faci asta intr-o companie? Folosind toate resursele companiei pentru a atinge sistematic obiectivele propuse. Asta inseamna ca orice persoana dintr-o companie care actioneaza sau planifica actiuni fara a lua in calcul strategia organizatiei sau obiectivele acesteia nu gandeste strategic. Atunci cand un manager are competenta de a gandi strategic, inseamna ca are o perspectiva de ansamblu a ceea ce face, isi intelege pozitia in sistem si ii poate ajuta pe ceilalti sa inteleaga pozitia lor in intregul plan si cum este legata pozitia lor de alte pozitii.
In 2010, IBM a facut un studiu in care a sumarizat concluziile a 1.500 CEO din intreaga lume:
- Gradul de complexitate creste
- Corporatiile nu sunt echipate sa faca fata acestei complexitati
- Creativitatea este acum cea mai importanta competenta de conducere.
Studiul mentioneaza ca avem nevoie de creativitate in toate aspectele conducerii, inclusiv in gandirea strategica si in planificare. (IBM, Capitalizing on Complexity: Insights from the Global Chief Executive Office Study, July 2010)
Cat eram manager credeam ca este suficient sa fiu dedicata obiectivelor pozitiei mele in companie si dedicatia si concentrarea mea pe ele ma va ajuta sa le ating. Eram dedicata unui singur mod de a-mi face activitatile, pentru ca acest mod se dovedise valid pentru mine - invatasem ca daca fac anumite lucruri periodic totul era ok. Adica, strategia mea o reprezinta orientarea catre o directie unica, mai exact, investirea si concentrarea exclusiva pe o singura cariera, o singura afacere, un singur drum, un singur fel de a face lucrurile. Si sunt multi manageri pe care ii aud spunand: „Eu fac lucrul acesta de 10 ani si stiu cel mai bine cum se face”. Dar asta nu ii face sa fie si buni strategi.
Reusita a numerosi oameni de succes arata o alta strategie - succesul deriva, de fapt, din capacitatea oamenilor de a accepta o gandire divergenta (independenta, orientare spre acceptarea riscului, toleranta pentru ambiguitate) si de a se deschide catre mai multe centre de interes, catre mai multe surse de a atinge un obiectiv. Multi antreprenori au aceasta competenta.
Cunoscutul investitor Chuck Martin avea un sfat destul de simplu adresat antreprenorilor “Priveste pretutindeni”. Cu alte cuvinte, el incurajeaza antreprenorii sa caute oportunitati in cele mai diferite locuri si domenii. Acest lucru releva una dintre cele mai valoroase calitati ale unui lider, anume capacitatea de a lega domenii aparent distincte si de a putea dezvolta legaturi pentru indeplinirea obiectivelor principale. Un astfel de exemplu este dat chiar de celebrul Walt Disney, renumitul producator american de filme, care a dezvoltat cariera sa pe mai multe planuri: producator, scenarist, actor, director, animator, entertainer si, nu in ultimul rand, antreprenor.
Nu stiu daca este valida observatia mea, insa vad frecvent manageri din diverse companii care au o singura strategie de reusita, constienta sau inconstienta – aceea de a face lucrurile asa cum le-au mai facut si cum stiu ei cel mai bine, in timp ce antreprenorii sunt deschisi catre mai multe zone de interes, catre mai multe cai de a atinge acelasi obiectiv.
Totodata, un manager, care poate gandi strategic, are nevoie de convergenta – o singura cale buna de a atinge obiectivele, cat si divergenta – atingerea aceluiasi obiectiv din mai multe surse. Adica, si managerul ar avea nevoie sa vada mai multe perspective, surse, cai prin care sa isi atinga obiectivul, tot asa cum si antreprenorul ar putea sa invete sa gaseasca acea unica cale in care este foarte bun/eficient pentru a atinge acelasi obiectiv.
De multe ori, a ne concentra exclusiv pe o singura directie, inseamna a avea o perspectiva limitata asupra afacerii, ceea ce nu va aduce decat rezultatele pe care le-a mai adus. Interdependenta dintre convergent si divergent, dintre profesional si personal, cunoscut si necunoscut, poate genera noi moduri creative de a actiona in mediul de afaceri. Reusita este data de flexibilitatea de a ne juca si de a jongla cu abordari diferite, de a schimba din cand in cand unghiul sau lentila prin care privim mediul si pe cei din jur.
Rodica Obancea, Coaching Partner HART Consulting
Material publicat in Revista Cariere
